Scurt Istoric – prezentare

Comuna Crișcior este o entitate geografică cuprinsă în microregiunea Brad, ocupând partea de nord a județului Hunedoara, având următoarele coordonate geografice: 46o07’ Nord, 22o52’ Est. Comuna este așezată în nord – vestul Munților Metaliferi, de-o parte și de alta a Crișului Alb și în estul depresiunii Brad. Situată la confluența Crișului Alb cu râul Bucureșci, Crișciorul se învecinează în partea de est cu comuna Bucureșci, la nord cu satul Mihăileni iar la sud cu satele Ormindea și Hărtăgani. Drumul național DN 74 ( Brad–Abrud) străbate comuna Crișcior făcând legătura cu municipiul Cluj Napoca prin Abrud – Câmpeni – Turda – Cluj Napoca  (pe acest ultim tronson, prin E60 sau prin A3, autostrada Transilvania, tronsonul Turda – Gilău.

Comuna Crișcior este alcătuită din patru sate: Crișcior (atestat documentar din anul 1439), Valea Arsului (atestat documentar din anul 1825), Zdrapți (atestat documentar din anul 1441) și Barza (atestat documentar din anul 1909) având o suprafață totală de 4019 ha și o populație de 3850 locuitori.

Relief  – Crișciorul se află într-o zonă depresionară, o zonă joasă înconjurată de dealuri împădurite. Comuna este străbătută în partea de nord-vest, de cursul superior al râului Crișul Alb care formează o luncă a cărei lățime poate ajunge la 500 m.

Fiind colectorul principal al apelor din sectorul nordic al Munților Metaliferi – Zarand, la Crișcior, Crișul Alb coboară la altitudini de sub 300 m.Fiind așezată la poalele dealurilor, o parte a comunei se află răsfirată pe o serie de văi, cum ar fi: Valea Arsului, Valea Arțișorului, Valea Gârzi, Valea Morii, dar și pe dealuri, cum ar fi:

Scorușu (404m), Cornet (629m), Lac (393m), Bunei (819m), Podul Morii (501m), Pietroasa (454m), Barza (704m), etc.

Climă, floră și faună – pe teritoriul Crișciorului clima este temperat – continentală, în general blândă, umedă și moderată, chiar cu nuanțe oceanice, așa cum o întâlnim în toată depresiunea Crișului Alb. Toate aceste se explică prin traversarea comunei de paralela 46o 10’, ceea ce indică o așezare geografică în plină zonă a climei temperate. Valorile de temperatură cele mai scăzute se înregistrează în luna ianuarie, iar cele mai ridicate în luna iunie.

 Relieful și clima a influențat vegetația, Crișciorul caracterizându-se prin prezența pădurilor de foioase amestecate cu rășinoase și fag. Pădurile alternează cu pajiști și terenuri cultivate. Apare de asemenea și o floră specifică în lunci formată din specii lemnoase și ierboase, cum ar fi: sălciile, răchițile, plopii sau aninul negru și alb.

 Fauna acestei zone este reprezentată de mistreți, căprioare, vulpi, lupi, iepuri sălbatici, mici rozătoare (alunarul și veverița), iar în păduri, rareori poate fi văzută pisica sălbatică, aceasta fiind pe cale de dispariție. În Crișcior se mai întâlnesc și o serie de specii de amfibieni și reptile ca: salamandra, șopârla și gușterul sau păsări ca: uliul porumbar, cucul, huhurez mic, pescăruș albastru (pe malul răului), ciocănitoarea verde și cea pestriță mare, grangur, gaiță, sticlete și pițigoi.

Artă culinară specifică.

În Crișcior, bucătăria este specifică Țării Zarandului, dar și cu influențe de la etnicii străini care au fost angajați de-a lungul timpului au fost angajați la minele din zonă. Dintre mâncărurile tradiționale amintim: lașcă (supă de pui cu tăiței de casă), vărzar cu lobode (plăcinta cu lobode), gomboți (găluște din făină de grâu cu prune), pogăci (cocuri cu jumeri de porc), mursă (apa îndulcită), chiftele din dovleac,  supa cu găluște din griș, zamă de chimion, pancove cu brânză, șnițel din ciuperci de pădure, ciorba de urzici, de lobode sau de salată verde. Totodată amintim si de pâinea făcută pe vatră sau în cuptoare din cărămidă si plăcintă cu mere sau brânză dulce de vaci (zămătișă)

 Producători locali.

 Datorită faptului că comuna Crișcior este așezată, în general, aproape de pădure,  împrăștiată pe văi și dealuri resursele pe care pădurea le deține au fost temeinic valorificate de locuitori. Așa se face că, în Crișcior, vom întâlni persoane care culeg fructe de pădure, atât pentru consumul propriei familii, cât și pentru valorificarea acestora ca sursă de venit. Probabil, acesta este motivul pentru care Crișciorul a devenit cunoscut de-a lungul timpului ca locul unde găsești pasta de măceșe, pastă din care gospodinele prepară o delicioasă dulceață de măceșe, specifică Transilvaniei.

 Această delicatesă culinară, prea puțin cunoscută în restul tării, ar putea deveni un produs emblematic pentru comună, oferind locuitorilor ei o alternativă reală de venit.

Persoane care aduc un aport în identitatea locală:

– Maria Oprea  – poet popular.

– Doru Toda – șlefuitor și căutător de pietre semiprețioase, deținător al unui muzeu privat.