Obiective turistice
Obiective turistice cu caracter cultural și istoric:
- Linia ferată industrială cu ecartament îngust Brad – Crișcior.
Cunoscută sub numele de Mocăniță, aceasta a fost construită între anii 1906 – 1907 de Asociația Minieră „Ruda – 12 Apostoli” și a reprezentat până în ani ’70 principalul mijloc de transport al ortacilor (minerilor) din zona municipiului Brad către exploatarea minieră de la Gura Barza. Este atestată ca fiind cea mai veche linie ferată minieră cu ecartament îngust din România, fiind declarată monument istoric (HD-II-a-B-20927).
După o perioadă de pauză, linia ferată și atelierele aferente au fost preluate de un investitor privat care a reușit să readucă la viață, sunetul mocăniței, cunoscut atât de bine localnicilor. În prezent, linia păstrată atinge o lungime de 6175 m și este folosită pentru agrement, organizându-se plimbări între Crișcior (Gura Barza) și municipiul Brad. Trenul – compus din locomotivă cu abur, vagoane de călători și un vagon bar – circulă în fiecare sâmbătă și duminică, în perioada iulie – septembrie, în zilele de sărbătoare (sărbătorile Paștelui și a Crăciunului) și la cerere, cu grupuri organizate (minim 15 persoane) în orice zi și perioada a anului.
- Muzeul Etnografic Crișcior
Situat la o „răscruce de drumuri”, mai exact la intersecția dintre drumul național Brad – Câmpeni (DN 74) și drumul județean ce duce spre comuna Bucureșci, Muzeul Etnografic din Crișcior reprezintă locul în care vizitatorii pot cunoaște și înțelege mai bine istoria și oamenii acestei comune.
Muzeul reprezintă o colecție privată fiind deschis pentru public în anul 2000 de soții Pleșa (doamna învățător și soțul domniei sale, fost inginer minier). Soții Pleșa, mari iubitori ai comunității din care făceau parte și împătimiți „culegători” de obiecte vechi, au strâns o colecție impresionantă, greu de imaginat, de la fotografi și obiecte de uz gospodăresc până la mobilier vechi, obiecte folosite la munca pământului sau obiecte folosite în exploatarea aurului (aceasta din urmă fiind îndeletnicirea principală a locuitorilor din comună).
Colecția este expusă într-o căsuță din lemn, construită pe o fundație de piatră, structurată pe un singur nivel, cu trei încăperi și un minunat pridvor. Căsuța are o vechime de 200 de ani fiind, ea însuși, un obiect de muzeu.
În amenajarea interiorului s-a ținut seama de specificul și tradiția locală a amenajării interioarelor caselor moțești – zărăndene, îmbinând frumosul cu utilul. Astfel, cuptorul sau vatra este făcut din cărămida ca să păstreze căldura mult timp în zilele grele de iarnă și cu plita de piatră pe care se coceau lipiile. Printre numeroasele obiecte de mobilier, cu valoare artistică, ce întregesc odaia vom găsi: copaia, masa, scaunele, cuierele pentru ulcioare, blidarele, lavițele, războiul de țesut și lada de zestre. Alte obiecte importante sunt mojerul, râșnița și șaitrocul, obiecte cu care se alegea aurul. În concluzie, oricine dorește să cunoască locul și viața oamenilor din Crișcior trebuie să viziteze acest minunat muzeu.
- Biserica Ortodoxă de piatră din Crișcior
Așezată pe o înălțime ce domină comuna, Biserica Ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Crișcior, reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice (HD-II-m-A-03303) din Transilvania. Biserica a fost ctitorită de voievodul Bâlea Boaru la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Biserica este construită din piatră și cărămidă, iar ca stil arhitectural s-au îmbinat elemente de tradiție bizantină și gotică, filtrate printr-o viziune populară. S-ar zice că:” piatra folosită la ridicarea bisericii a fost adusă din Munții Orăștiei, piatră rostogolită din cetatea dacică de la Sarmisegetusa”. Monumentul are un plan des întâlnit la bisericile hunedorene, fiind alcătuit dintr-un turn-clopotnița pe latura de vest, o navă alungită și un altar. Absida altarului, de formă poligonală la exterior și semicirculară la interior, este rezultatul unei refaceri din secolul al XIX-lea. Cu prilejul acestei refaceri au fost lărgite ferestrele, dar au fost păstrate portalurile originale, în arc frânt, specifice goticului transilvănean și valoroasa pictură murală, renumită îndeosebi prin frumusețea tabloului votiv.
Biserica păstrează fragmente din valoroase picturi realizate în jurul anului 1410, probabil de către doi pictori, unul dintre ei purtând numele de Mihul. Pictura este o sinteză de elemente bizantine și romano-gotice și se păstrează scene din pictura murală originală.
Cel mai important este tabloul votiv al ctitorului bisericii, voievodul Bâlea Boarul, care este înfățișat alături de soția sa Vișa, de fiul său Iova și nepoții săi Ștefan și Laslău, prezentând Maicii Domnului macheta Bisericii din Crișcior. Deasupra scenei apare următoarea inscripție: „Robul lui Dumnezeu, ctitorul jupân Bâlea, prezintă Mânăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioarei Maria”. Alte scene importante sunt: Sfântul Gheorghe omorând balaurul, regii Ungariei Ștefan, Emeric și Ladislau înfățișați pe peretele sudic (conform hotărârii Conciliului de la Buda din 1279 – nu se puteau construi biserici ortodoxe fără omagierea în picturi a regilor maghiari), scena „Adormirii Maicii Domnului” pe peretele vestic și Sfânta Marina care îl ceartă pe diavol pe peretele nordic. Cea din urmă scenă este caracteristică mai ales iconografiei din Moldova, însă ea este prezentă și în Transilvania, atât la Crișcior, cât și la Densuș și Zlatna. De remarcat este faptul că pictorii au folosit doar patru culori (alb, albastru, castaniu și negru).
Pictura bisericii reprezintă o dovadă a existenței voievozilor români în ținutul Crișciorului, jupânul Bâlea fiind recunoscut de coroana maghiară și ridicat la rang de nobil de regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei.
Biserica din Crișcior reprezintă un document în piatră al continuității ortodoxiei în Tara Zarandului, reprezentând una dintre cele mai valoroase moșteniri a românilor din Transilvania.
- Troița comemorativă – „Răscoalei iobagilor din 1784”
În anul 1932 s-a inițiat o acțiune de comemorare a 150 ani de la răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan, din anul 1784, și s-a propus amplasarea unor troițe, în Tara Zaradului, pe locurile unde s-au desfășurat cele mai importante evenimente ale răscoalei. Inițiativa a avut un mare răsunet în rândul zărăndenilor, astfel în anul 1934 au fost amplasate monumentele cioplite în piatră cu basoreliefuri de bronz realizate la Școala de Arte și Meserii din Zlatna.
Întâia flacără a răscoalei a izbucnit în Crișcior, astfel în 2 noiembrie 1934 a fost ridicată troița, care stă neclintită și astăzi pe strada Monumentului din comună.
- Obeliscul
În anul 1928, în centrul comunei, Crișcior s-a ridicat obeliscul, în amintirea celor 42 de ostași, fii ai comunei, căzuți pe front în primul război mondial.
Pe monument se află următorul conținut: „Eroii comunei Crișcior, morți și dispăruți în războiul mondial și al întregirii nemului 1914 – 1919”.
- Valea Arsului – Descoperta Cupriferă
Valea Arsului – Descoperta cupriferă reprezintă un potențial punct de atracție turistică, care întregește imaginea de ansamblu asupra trecutului mineresc al comunei Crișcior. Astfel, la începutul anilor 1980 în comună, mai exact în satul Valea Arsului, s-a descoperit un zăcământ de cupru, care a fost exploatat prin metoda de carieră de suprafață, în trepte drepte. Acest proces s-a desfășurat până în anul 2003, când întraga exploatare a fost oprită.
În urma acestor lucrări de exploatare întregul peisaj a fost modificat dând naștere unei priveliști impresionante, ce încântă privirea oricărui vizitator, atât din punct de vedere al culorilor cât și din punct de vedere al dimensiunilor. Accesul la descoperta cupriferă este ușor, pe un drum comunal, recent asfaltat (în proporție de 80 %) și ne dezvăluie frumusețea zonei, bogată în vegetație salbatică, păduri de foioase și fructe de pădure. Printre toate acestea se pot zări vechile guri de mină și de aeraj, urme ale exploarării aurului și a altor metale existente în zonă.
Descoperta cupriferă, dar și toată Valea Arsului reprezintă o zonă a comunei Crișcior care are un mare potențial de dezvoltare turistică (drumeții, ciclism etc.).
- Schitul „ Sfânta Treime”
Așezat la liziera pădurii, pe un mic deal din Crișcior, schitul impresionează încă de la intrare atât prin frumusețea locului, cît și prin cea a clădirilor. Așezământul a fost construit în perioada 1992 – 1994 din inițiativa credincioșilor comunei Crișcior și funcționează cu obște monahală propriu – zisă din 2001. Este o mănăstire de maici, iar pelerinii ce trec pragul acesteia își găsesc liniștea interioară într-o minunată gradină de flori, plină de culoare și parfum.
Mănăstirea oferă gratuit 50 de locuri de cazare și masă, oricărei persoane ce-i trece pragul.
Spatii de cazare.
Pensiunea „Poarta Apusenilor”
Situată în satul Zdrapți, pe drumul principal (DN 74, Brad – Abrud), pensiunea reprezintă o oază de liniște și relaxare pentru turiștii ce-i trec pragul. Aceasta dispune de condiții excelente de cazare, gazdele fiind persoane primitoare și calde, trăsături caracteristice tuturor locuitorilor comunei. În partea de nord, nord – est și vest pensiunea este înconjurată de o minunată pădure de fag și stejar. La sud – est se află Crișul Alb și luncile aferente acestuia. La 250 m spre est se află (încă în construcție) barajul și lacul de acumulare de la Mihăileni (satul vecin).
Îmbinând modernul cu tradiționalul, atât din punct de vedere arhitectural cât și al ofertei de servicii, pensiunea oferă 14 locuri de cazare, distribuite în 6 camere, restaurant, bar și o frumoasă terasă. Meniul este diversificat, adaptându-se gustului fiecărui client, iar la cerere pensiunea oferă meniu tradițional din Țara Moților (balmoș la ceaun, tocăniță la ceaun, virșli, plăcintă de casă făcută în cuptor tradițional, tuică, vișinată).
Artă culinară specifică.
În Crișcior, bucătăria este specifică Țării Zarandului, dar și cu influențe de la etnicii străini care au fost angajați de-a lungul timpului au fost angajați la minele din zonă. Dintre mâncărurile tradiționale amintim: lașcă (supă de pui cu tăiței de casă), vărzar cu lobode (plăcinta cu lobode), gomboți (găluște din făină de grâu cu prune), pogăci (cocuri cu jumeri de porc), mursă (apa îndulcită), chiftele din dovleac, supa cu găluște din griș, zamă de chimion, pancove cu brânză, șnițel din ciuperci de pădure, ciorba de urzici, de lobode sau de salată verde. Totodată amintim si de pâinea făcută pe vatră sau în cuptoare din cărămidă si plăcintă cu mere sau brânză dulce de vaci (zămătișă)
Producători locali.
Datorită faptului că comuna Crișcior este așezată, în general, aproape de pădure, împrăștiată pe văi și dealuri resursele pe care pădurea le deține au fost temeinic valorificate de locuitori. Așa se face că, în Crișcior, vom întâlni persoane care culeg fructe de pădure, atât pentru consumul propriei familii, cât și pentru valorificarea acestora ca sursă de venit. Probabil, acesta este motivul pentru care Crișciorul a devenit cunoscut de-a lungul timpului ca locul unde găsești pasta de măceșe, pastă din care gospodinele prepară o delicioasă dulceață de măceșe, specifică Transilvaniei.
Această delicatesă culinară, prea puțin cunoscută în restul tării, ar putea deveni un produs emblematic pentru comună, oferind locuitorilor ei o alternativă reală de venit.
